Galerie

Zamolxis – Saturn – Cronos – Istoria îngropatã a geto-daco-românilor


Z

De data aceasta va supun atentiei lucrarea lui Alexandru Dobos, „Dacia contra Antichrist” (Editura Obiectiv, Craiova), trei volume incendiare, pline de adevar, dar prea putin cunoscute publicului larg. De la „Omul primordial din Carpati”, „Dacia – adevaratul Canaan”, „Romànii – Adevaratul popor ales” si pana la „Dacia – avangarda rasei albe”, „In Panonia, Attila a dat de vlahi …”, autorul ne poarta intr-o calatorie initiatica, menita sa ne trezeasca; din somnul cel de moarte! Cu mai putin decat ati cheltui pentru o vizionare 3D, puteti intra in posesia cartii din care reproduc aici un fragment.

Omul primordial din Carpati, Zamolxe – primul rege

In epoca de tranzitie dintre matriarhat si patriarhat, istoria spirituala  vorbeste despre regina Hestia care conducea Dacia straveche, o regina care tutela vestalele ce slujeau poporul dac si destinele sale magice, intretinand, clipa de clipa, zi si noapte, focul sacru. Este bine sa se stie ca vestalele nu erau de origine romana, ca de altfel, nici ritualul focului sacru, amandoua apartinand Daciei, de cand e lumea! Iar daca s-a scris altfel, inseamna ca istoria noastra a fost furata de catre romani si, ulterior, de exegetii lor istorici! Imediat dupa moartea ei, Hestia a fost zeificata, devenind zeita focului, preluata de catre pantheonul grec si roman, ulterior, sub numele de zeita Vesta. (…) Exista dovezi ale arheologiei daco-romàne (statuetele feminine) care pot duce la concluzia ca regina Hestia a avut un Consiliu alcatuit din  femei intelepte, consiliu precursor al Sfatului Batranilor, care tutela actiunile regelui dac si ale Marelui Preot al Daciei. Imediat dupa urcarea pe tronul Daciei a lui Zamolxis-rege, energiile barbatesti au intrat in actiune si a inceput fenomenul de raspandire a dacilor pe intreg cuprinsul lumii civilizate a acelei vremi. Aparitia tablitelor cu scris arhaic dacic in Sumer, Mesopotamia-Babilon (vezi Poemul lui Ghilgames scris pe tablite de lut ars – Uruk – dupa modelul Tablitelor de la Tartaria, anterioare cu un mileniu!) si in multe alte locuri inca nedate la iveala de catre arheologii lumii contemporane, reprezinta doar unul dintre tipurile de atestare care sustin ideea primordialitatii omului carpato-danubiano-pontic! Un alt tip de atestare il constituie crearea de catre misionarii daci a unor limbi si scrieri diferite, specifice naturii etno-spirituale a popoarelor civilizate de catre ei. (…)Argumente puternice venite din partea celor mai mari tracologi din lume, sustin ideea raspandirii stramosilor nostri pe intreaga suprafata a lumii civilizate a acelor epoci indepartate (vezi documentele celui de-al XV Congres mondial de stiinte istorice, Bucuresti, 1980). Inca de atunci, voci autorizate afirmau ca expansiunea tracica a cuprins zone imense: „peninsula iberica si chiar America. Aheii si dorienii au pornit tot de la Dunare” (pag. 17 din vol. „Dacii de-a lungul mileniilor”, autor profesor D. Balasa).

Kogaion, Hyperboreea, Atlantida

Vom incerca sa patrundem cu ochii mintii spre niste notiuni care  pana  ieri-alaltaieri nu produceau decat nedumerire si incomodare pana si celor mai inflacarati oameni ai spiritului. Este vorba despre cuvintele Hyperboreea, Kogaion, Atlantida. Kogaionon-ul (asa cum corect i se zice in mitologia dacilor) a fost sediul si templul lui Zamolxis-yoghinul ascet care, intorcandu-se din misiunea sa de propovaduire a stiintei sacre dacice, a devenit Marele Preot al dacilor. Nu trebuie uitat ca ascetismul yoghin a pornit de la monahii daci si odata cu migratia ariana, a ajuns si la hindusi. (…) Despre Kogaionon avem date de la Strabon, care avea convingerea ferma ca una din pesterile acestui munte servea ca loc pentru meditatia transcendentala practicata de Zamolxis. Iata cuvintele lui Strabon: „Tot asa si acest munte a fost recunoscut drept sacru si astfel il numesc getii; numele lui, Kogaionon, era la fel cu numele ràului ce curge alaturi”. Citatul este din „Geografia” VII, 3, 5 opera lui Strabon. Conform datelor docte venite de la daci, in pestera sacra a muntelui Kogaionon, marii anahoreti ai Daciei coborau si cu prilejul unor momente de grea cumpana pentru Dacia, spre a claraudia vocile si murmurele mistice care se puteau distinge (doar prin clarauditie) prin ungherele pesterii sacre. (…) Informatii docte ne indreptatesc a afirma ca pestera lui Kogaionon are ramificatii multiple prin care cei care mergeau sa mediteze  puteau  ajunge, in cel mai scurt timp, in zonele diametral opuse ale Terrei sau, in tot cazul, in tinuturile de pe alte continente, fapt ce explica prezenta cvasiubicuitara a anahoretilor daci in multe parti indepartate ale Pamantului! … Inca nu s-a ajuns la un consens in ceea ce priveste localizarea exacta a Kogaionon-ului, unele surse spirituale sustin ca ar fi localizat intr-unul din masivele Retezatului (muntele Gugu). Alte surse subtile sustin ca acel munte este unul si acelasi cu Omu, Ceahlaul sau Dealul Gradistii. Cert este ca intrarea lui este perfect mascata si ca el exista si astazi, servind unor fiinte serafice, in timp fizic sau in energie, care au ca scop pazirea samantei de nesters a neamului dacic! In ceea ce priveste Hyperboreea, adevarurile nu sunt chiar la fel de transparente. Grecii concepeau localizarea acelei „insule” in nordul Europei (notiunea de Europa in Grecia antica se reducea – in cazul Hyperboreei – la ceea ce putea fi explorat la o mie sau doua mii de kilometri!). (…) Diodor din Sicilia mentioneaza ca Hyperboreea se afla la vest de tinuturile celtilor (a nu se uita ca atat celtii cat si gotii au fost asimilati de istorici cu getii si cu dacii, si nu pe nedrept), numele de Hyperboreea venind de la amanuntul geografic al departarii acestui tinut fata de vàntul Boreas. Diodor afirma ca mama zeului Apollon este hiperboreeana, ca „insula” era o padure sacra dedicata lui Apollon (desigur, grecii se codeau a renunta la pantheonul lor si de aceea nu pronuntau Gebelezis, ci Apollon!), iar in mijloul padurii sacre e un templu de forma rotunda (descriere indubitabila a Sanctuarului rotund de la Sarmisegetuza). Si, in fine, Atlantida … Lui Platon ii parvin informatii despre evenimente ce au avut loc cu 9.000 de ani inainte de Solon. Astfel, afla ca dinspre o „insula” pozitionata inaintea Coloanelor lui Hercule, a navalit o uriasa forta distrugatoare ce venea din „Marea Atlantica” si a fost stavilita de acesti „predecesori antediluvieni”. „Insula” respectiva era mai mare decat Asia si Libia la un loc si comunica cu celelalte „insule”. Conform mentiunilor mitologice, aceasta „insula” gigantica s-ar fi scufundat pe durata unei zile si a unei nopti, scufundare insotita de un cortegiu de cutremure, producand victime nenumarate si lasand pe intinderi uriase dune cu neputinta de strabatut, din màl … Teopompos afirma ca este un continent in care traiesc animale uriase, oamenii fiind de asemenea peste fire de corpolenti, intrecand pe oamenii obisnuiti de doua ori in longevitate. Tot el da referire asupra faptului ca acolo sunt orase si legi nemaiìntàlnite ìn alte parti („Istoria pestrita”, III, 18). Exista si mituri irlandeze si un mit toltec care confirma existenta Atlantidei. Cel toltec precizeaza ca Aztlan (Locul cocorilor) este o tara insulara rasariteana. In Codicele Tira sau Cartea Migratiilor, in desenele vechi mexicane, tara Atztlan apare ca o insula muntoasa, partea centrala fiind incinsa de ziduri si un canal circular. Asemanarile bizare ale descrierilor Atlantidei cu cele ale Hyperboreei ne determina sa credem cu siguranta ca acestea doua sunt, de fapt, unul si acelasi tinut: Dacia strabuna, scufundarea Marii Sarmatice fiind alegorizata de-a lungul mitizarilor protoistorice si, de ce nu, chiar a celor contemporane!

„Cel mai mare dintre zei”

Leon Diaconul din Asia Mica vorbeste despre Zamolxis (pamanteanul) ca despre un intelept transcendental (rishi) avand ca principal reper stiinta acestuia de a prevedea viitorul (facultatea divinatiei), atat dupa semnele ceresti, dar mai cu seama datorita unor facultati innascute specifice, in general, initiatilor transcendentali yoghini, in care Dacia, precum si India, erau bogate. Conform aceluiasi autor, Zamolxis (anahoretul dac) a intrat in legatura cu zeita Hestia, eveniment produs ulterior si la Milorepa care, in timpul meditatiei transcendentale, a intrat in legatura cu Dakini, zeita de o frumusete orbitoare, care se arata celor alesi, in timp ce acestia mediteaza. Istoricul Iamblichos afirma despre Zamolxis ca „este …cel mai mare dintre zei”! Suidas, vorbind despre geti, precizeaza ca ìi aduc lui Zamolxe jertfe ca lui Cronos”.

One response to “Zamolxis – Saturn – Cronos – Istoria îngropatã a geto-daco-românilor

  1. cristian saileanu

    am gasit – prin inspiratie divina – cele patru zamolxiade – dupa Radagaiso, vitigis, xaralambos si Branduza – despre viata, pildele, si minunile lui Zamolxe. Foarte curand le voi poublica gratuit pe net, si la http://www.babelink.us

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s