OMUL-MAIMUTA batjocoreste Adevarul Stiintific

  Descoperirile arheologice au dovedit ca omul preistoric cunostea scrisul si secretele prelucrarii metalelor, construindu-si temple dupa pozitia astrelor.  Si totusi istoria oficiala continua sa ne minta. In scoli inca se predau „adevaruri consacrate” despre omul cavernelor, un pic mai rasarit decat maimuta, care de-abia reusea sa slefuiasca o piatra, exersand cu stangacie mersul biped. Cand vom afla motivul acestei mistificari, vom sti cu siguranta tot ce trebuie sa stim despre originea si misiunea speciei noastre. Pana atunci …

Oficial …

Epocile dezvoltarii umane – varianta oficiala, ar fi urmatoarele:

  • Paleoliticul (1.000.000 – 10.000 î.e.n.) – numit si epoca pietrei vechi, cand prehominizii evoluati spre Homo sapiens foloseau o unealta rudimentara din lemn cu piatra si se adaposteau in pesteri. Cele trei subdiviziuni ale perioadei „mamã”  sunt:
  • Paleoliticul  inferior (1.000.000 – 100.000  î.e.n.) – aparitia primelor unelte si descoperirea focului: în jurul anilor 600.000 î.e.n. se naste  Pitecantropus erectus;
  • Paleoliticul mijlociu (100.000 – 40.000 î.e.n.) – cultura omului din Neanderthal si aparitia gintilor;
  • Paleoliticul superior (40.000 – 10.000 î.e.n.) – disparitia enigmatica a omului din Neanderthal.
  • Mezoliticul (10.000 – 5.500 î.e.n.) marcheaza sfarsitul erei glaciare. Comunitatile gentilice se divizeaza si descopera noi teritorii.
  • Neoliticul (5.500 – 2.500 î.e.n.) – epoca pietrei slefuite – comunitatile umane se dezvolta pe baza extinderii agriculturii si cresterii animalelor domestice. Apare tribul si mai apoi primele asezari stabile – sate aparate de garduri si santuri. Sunt construite primele sanctuare si altare în cinstea zeilor.
  • Epoca Bronzului (2.500 – 800 î.e.n.) – ia amploare metalurgia bronzului adusa din Orient – zic unii istorici „consacrati”, armele din piatra fiind înlocuite de cele din bronz si din aramã.
  • Epoca Fierului (800 î.e.n. – sec. I e.n.) – metalurgia fierului aparuta in Asia Mica (regatul hittit) prin 1.500 î.e.n., se raspandeste si in spatiul carpato-danubiano-pontic, dupa anul 1.200 î.e.n.

Asta am invatat la scoala despre aparitia si dezvoltarea omului pe Terra. Daca s-au scris atatea carti pe tema, ar insemna ca este adevarat, nu-i asa? Si totusi …

…vs. Real

Primele piramide din Egipt au fost construite cam pe la 4.000 î.e.n., adica in Neolitic, cand oamenii invatau cu chiu, cu vai, sa slefuiasca pietre. Tot primitivii astia slefuitori de piatra au sculptat si dalele de la Palenque si Poarta Soarelui din Bolivia, desi nu cunosteau fierul, bronzul sau arama. In mormintele descoperite peste tot in lume (America, Europa, Asia), avand o vechime mai mare de 10.000 de ani, s-au gasit obiecte din bronz, aur, platina si otel inoxidabil. Adica primitivii care de-abia iesisera din pesteri si nu invatasera inca sa construiasca un sat, reuseau – minune dumnezeiasca! – sa prelucreze metalele rare si sa realizeze aliaje sofisticate precum otelul, atat de sofisticate ca nici macar acum, in mileniul trei, omul modern nu a ajuns sa-i egaleze.

Cel mai bun exemplu intru sustinerea paradoxurilor istorice este descoperirea de la Medzamor (Armenia). Sapaturile arheologice ale dr.  Korioun Meguertchian au scos la lumina cea mai veche uzina metalurgica din lume, expertii stabilind ca dateaza din 5.000 î.e.n. S-au gasit acolo vase si obiecte metalice, cutite, sulite, sageti, agrafe, inele, bratari din toate metalele cunoscute. Topitoria avea o serie de cuve taiate in stanca, unde minereul sfaramat, periat, spalat, se curata si se imbogatea pana la obtinerea metalului pur. Mai mult de 200 de cuptoare are uzina, dar pana acum doar 25 au fost dezgropate. Retineti: Medzamor este un centru industrial al Neoliticului -epoca pietrei slefuite, potrivit istoriei oficiale! Tot aici s-au gasit clesti din otel, fine si stralucitoare, putand sa rivalizeze cu pensetele noastre de epilat. Dateaza „doar” de prin 3.000 î.e.n., ce-i drept.

Situl de la Medzamor din Armenia

40 de varietati de bronz erau topite in uzina si destinate diferitelor industrii, spun oamenii de stiinta. Care industrii, fratilor, in epoca gardurilor din nuiele si a triburilor salbatice?!

Uimitoarea descoperire din Armenia sovietica (la acea vreme) a fost autentificata de institutele stiintifice din U.R.S.S. si reconfirmata de cele din Statele Unite, Franta, Anglia si Germania. Dar ce folos! Istoria oficiala a ramas intepenita in neschimbare. Nici dovezile despre aparitia scrisului in „era uneltelor din lemn” nu au modificat ceva. (Sursa: Revansa Daciei, de Cornel Barsan)

 Talpa de robot extraterestru si rinocerul lanos

Vineri, 17 mai 2013, la Muzeul National de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca a fost expus cel mai neobisnuit obiect descoperit vreodata pe teritoriul Romaniei: o bucata de metal supranumita „talpa de robot”, gasita in 1970, langa Aiud.

 

Talpa de robot

Scoaterea „ciudateniei” la lumina, se datoreaza unei echipe de muncitori care efectua escavatii in cariera de nisip. La o adancime de aproximativ 10 metri, au dat peste „talpa” metalicã, aflata langa maimulte artefacte si oseminte de rinocer lânos, animal contemporan cu omul din Neaderthal. Prin urmare, ar putea avea o vechime de aproximativ 10.000 de ani sau mai mult.

Arheologii n-au putut clasifica obiectul care a starnit o adevarata furtuna in comunitatea stiintifica internationala a anilor ’80. Evident, in Romania comunista evenimentul a trecut neobservat, la acea vreme. In 1983, aparea cartea lui Florin Gheorghita „Enigme in galaxie”, in care autorul sustinea originea extraterestra a obiectului asemanator unei tãlpi de robot, de unde si supranumele. Ideea scriitorului român a fost sustinuta de specialistii occidentali in mai multe articole aparute in Elvetia si Germania.

„Talpa” cantareste 2,3 kg, are forma trapezoidala, cu doua brate posterioare si doua perforatii circulare care comunica intre ele. A fost turnatã dintr-un aliaj de aluminiu (74%), cupru (4,62%), zinc (1,81%), staniu (0,33%), zirconiu (0,20%), cadmiu si plumb – in proportii egale de 0,11%, dar si concentratii mai mici de nichel, cobalt, bismut, argint, precum şi urme de galiu şi siliciu.

„Obiectul nu este unul arheologic, noi nu stim ce e. Facem apel la ingineri, la specialistii in constructii de masini, la maistri, sa ne spuna ce este, sa vina si sa vada obiectul. De aceea l-am si scos si va fi expus non-stop la muzeu” , a declarat Carmen Ciongradi, directorul Muzeului clujean, citat de Mediafax.

Inedita expozitie mai cuprinde trei tăbliţe de la Tărtăria, amulete de tip Djed din Egiptul Antic, o aplică medievală cu simboluri alchimice, descoperită la Vinţu de Jos, şi două piese romane din sticlă, numite gutti.

Info: http://www.antena3.ro