
„Revansa Daciei” – lucrarea scriitorului Cornel Bârsan (Editura Obiectiv, Craiova) contribuie la dezgroparea adevaratei istorii a neamului romanesc. Si ma intreb: de ce romànii au fost intotdeauna asa de inversunati in a-si desfiinta originile? Ca n-am avut dusmani mai aprigi decat noi insine si detractori mai cainosi printre straini, decat am gasit in randurile alor nostri. „Romanii nu au sentimentul unitatii” remarca un politolog, „de aceea nu vor fi prea afectati de destramarea Uniunii Europene”, si-i dau perfecta dreptate. Cum am ajuns de la „urmasii celor mai viteji si mai intelepti dintre traci„, la cei mai haini si mai lipsiti de atasament fata de Maicuta Dacia? Poate ca e timpul sa ne amintim ce sange ne curge prin vene si odata cu aducerea aminte vom redeveni ce am fost. Pentru ca altfel, 50 de ani vor fi prea multi pentru ca praful uitarii sa se astearna peste acest neam. Din lucrarea amintita mai sus, am spicuit pentru voi, indemnandu-va totodata sa cumparati si sa cititi cartea in intregime. Noi am scris primii! Pana in urma cu cativa ani, s-a considerat ca aparitia scrisului este legata de civilizatia protosumeriana. Si nu in mod deductiv, ci bazat pe vaste cercetari arheologice. Pe teritoriul vechii Mesopotamii au fost gasite o serie de tablite cu scriere pictografica, datate din mileniile IV-V ì.e.n. Tablitele descoperite la El Obeid (langa vechea asezare Ur), Warka (langa vechiul oras sumerian Uruk) si Djemdet-Nasra (in apropierea miticului oras Kis) sunt din lut ars, acoperite cu diverse desene si inscriptii, dovedind o scriere pre-sumeriana ideografica. Dar, si aici este un „dar”, in anul 1961, Nicolae Vlasa descopera, in satul Tartaria (jud. Alba), trei tablite din lut ars (teracota), intr-o groapa de sacrificiu. Consensul arheologic unanim, bazat pe datari cu radio-carbon (C14), le apreciaza ca apartinand mileniilor VII-VI ì.e.n. (anii 6200 – 5200). Doua placute au desenate reprezentari animale si vegetale, iar a treia prezinta o scriere grafica. Tablita contine informatii despre ritualul uciderii si arderii unui sacerdot. Cine au fost locuitorii stravechi ai Tartariei care scriau in sumeriana, cand despre Sumer nu se pomenise inca? Se impune de la sine o concluzie: inventatorii scrierii sumeriene au fost, oricat de paradoxal ar parea, nu sumerienii, ci locuitorii Balcanilor. Sumerienii ca si babilonienii au fost doar elevi buni, preluand scrierea pictografica de la popoarele balcanice si apoi dezvoltand-o in scriere cuneiforma. Romanizarea – poveste de adormit copiii

Studiul istoriei Poporului Roman va fi reluat in amanunte in noua carte: Istorie Furata.Cronica Romaneasca de Istorie Veche, care va aparea la inceputul anului 2013, la editura Karuna.
ApreciazăApreciază
Foarte interesant! Voi fi pe faza. Multumesc! Daca nu ma insel, sunteti autorul cartii „Revansa Daciei”. Daca asa este, va salut cu respect.
ApreciazăApreciază
Citiţi articolul „Piatra scrisă” de pe blogul „UTOPIA ŞI ANTIUTOPIA”
ApreciazăApreciază
hotii ,pradatorii,isi ascund mereu faptele.
Atunci cand Dacia a fost pradata practi,nimeni nu a avut interes sa scoata acest lucru in evidenta.
Ce s-a scris totusi e foarte putin si nu pare elocvent.Mai mult acest lucru astazi se ocoleste a se evidentia.Istoricii romani sunt acuzati de subiectivism si oricat ar venii cu argumente logice nu reusesc a da de gandit istoricilor straini care au cu totul o alta conceptie.Nici descoperirile arheologice nu reusesc sa capaciteze si sa determine pe nimeni a se apleca mai intens si a studia mai profund Istoria Dacilor,Istoria Poporului Roman.
Am avut ocazia sa vizitez Das Römisch-Germanische Museum
Am fost inpresionat de cee ce am vazut acolo.
Dar ceea ce ma inpresionat mai mult au fost numele inscriptionate pe pietrele funerare ale unor soldati sau functionari romani sau efectiv doar a unor oameni care isi duceau viata acu 2000 de ani in zona Rinului.Nume precum,Aurel,Ion,Gelu,sa gaseti pe placile unor sarcofage la Rin cu o vechime de aproximativ 2000 ani,mi se pare foarte interesant.Cred ca istoricii romani merita sa se aplece asupra acestui amanunt.
ApreciazăApreciază